Ce este o mașină virtuală și cum să o utilizați

O mașină virtuală are multe avantaje. Deoarece un computer fizic creează o mașină virtuală în interiorul său, este posibil să lucrați cu mai multe sisteme de operare pe un singur dispozitiv. Fiecare mașină virtuală va avea un sistem de operare separat și programele necesare pentru acesta.

Unde este utilizată?

Popularitatea mașinilor virtuale este în creștere în diverse domenii, dar în primul rând este mediul industriei IT. Lucrul cu o mașină virtuală este preferat de programatori și de cei care se ocupă sistematic de calculatoare. O mașină virtuală face posibilă structurarea și separarea diferitelor procese de lucru și optimizarea utilizării dispozitivului.

După ce ați dezvoltat un software, un joc sau o aplicație, este necesar să testați performanța acestuia pe diferite sisteme de operare, iar mașina virtuală este un instrument foarte convenabil în acest scop. O astfel de mașină este, de asemenea, populară printre administratorii de sistem care pot crea mai multe tipuri de sisteme de operare invitate pentru diferite sarcini și diferite grupuri de utilizatori.

De exemplu, mașina va permite unui grup de angajați să lucreze cu poșta electronică, în timp ce un alt grup de angajați va lucra cu editoare de text. Scopul unei astfel de virtualizări este de a separa anumite fluxuri de lucru de altele, acest lucru minimizând confuzia și eventualele erori care ar putea afecta fluxul de lucru în ansamblu.

Tipul virtual de sistem de operare este adesea utilizat în rândul jucătorilor în cloud gaming. În plus, utilizatorii MacOS și Linux au posibilitatea de a rula jocuri și programe care au fost lansate doar pentru platforma Windows.

VM-uri și denumirile majore

1. Hipervizoarele sunt software-ul necesar care vă permite să creați un procesor virtual pe baza unuia fizic. Un procesor virtual este denumit vCPU.
2. Un cluster este o colecție de servere în care funcționează și este creată o mașină virtuală.
3. Nodurile sunt serverele din cluster.
4. Stocarea poate fi locală sau în rețea. Un fișier pe stocare locală este stocat pe nodul clusterului, iar în cazul stocării în rețea, este selectat un server extern pentru fișiere.
5. Platforma și serverul este un spațiu fizic sau virtual separat, cu software special. De aici sunt gestionate resursele virtuale, precum și cele de rețea.

Principiul de funcționare

Mașina virtuală și activitatea sa se datorează virtualizării, atunci când "hardware-ul" real este utilizat de sistemul virtual. Programatorii dezvoltă un program într-un limbaj specific (de exemplu, Java), după care codul sursă al programului este compilat și tradus în cod byte.

Bytecode este potrivit pentru orice PC. Utilizând codul byte, utilizatorul poate demara deja un proces pe o mașină virtuală. Cu ajutorul codului byte, utilizatorul începe să reproducă (sau să emuleze) funcționarea unui dispozitiv fizic real. Mașina virtuală traduce automat codul byte în binar (sau cod mașină: 0 și 1), după care acest cod poate fi executat de procesorul mașinii virtuale.